Viata pictorului

Dupã acest scurt istoric al clãdirii, sã continuãm cu aspecte din viata si munca pictorului Nicolae Grigorescu.

S-a nãscut la 15 mai 1938, in Pitaru, un sat din judetul Dambovita, fiind al 6-lea copil al unei familii de tãrani. Si-a petrecut primii 5 ani de viatã in acest sat, de unde s-a mutat cu întreaga familie la periferia Bucurestilor, unde a început scoala. La 10 ani a devenit ucenicul cunoscutului, la vremea aceea, pictor miniaturist - Anton Chladek, de la care a invãtat primele notiuni de picturã. Incã de la acea varstã a început sã picteze iconite, pe care le vindea in zilele de bâlci, pentru a-si ajuta familia. Datoritã acestora, printesa Trubetskoi, nãscutã Ghica, l-a angajat pentru a picta cateva icoane in biserica pe care o construia pe domeniul sãu de la Bãicoi - Prahova.

Acesta a fost doar inceputul. Alte comenzi au urmat: la mãnãstirea Cãldãrusani pe malurile lacului Snagov, apoi la mãnãstirea Zamfira in Prahova, si în final, la 23 de ani, a pictat in intregime Mãnãstirea Agapia din Moldova. Cu banii castigati (2000 de galbeni) si o bursã acordatã de stat, la propunerea ministrului culturii Mihail Kogãlniceanu, o distinsã personalitate a timpului si prieten al printului regent Al. I. Cuza; a mers la Paris pentru a-si completa studiile. Dupã câteva luni de pregãtire, a promovat cu brio examenul de admitere la Scoala de Arte Frumoase. Pictorul francez Renoir s-a numãrat si el printre cei 80 de candidati, plasandu-se dupã examinare in urma lui Grigorescu.

A urmat cursurile scolii de Arte Frumoase cat a considerat necesar, stabilindu-se apoi la Barbizon, la liziera pãdurii Fontainebleau, unde a intalnit si alti pictori ca: Th. Rousseau, Fr. Millet. Toti erau pictori de peisaje si subiecte rustice, iar lucrãrile lor incepuserã sã influenteze in mod benefic arta europeanã din a 2-a jumãtate a secolului XIX. Era scoala de la Barbizon devenitã mai tarziu celebrã.